BACALAUREATUL – MAI MULT DECÂT UN EXAMEN, O RADIROGRAFIE A SISTEMULUI
În fiecare an, examenul de Bacalaureat reprezintă un punct de maximă tensiune și evaluare, nu doar pentru elevi, ci și pentru noi – cei care lucrăm direct cu ei, ca profesori, mentori sau meditatori. În calitate de cadru independent care pregătește elevi pentru Bacalaureat la limba română, matematică și engleză, privesc aceste rezultate nu doar ca pe niște cifre, ci ca pe un indicator clar al sistemului și al direcției în care ne îndreptăm.
Conform datelor oficiale, rata de promovare în sesiunea iunie–iulie 2025 a fost de 76,5% după contestații. Este o rată solidă, ușor mai mică decât cea de anul trecut (78,2%), dar rămâne una dintre cele mai bune din ultimii 15 ani. Peste 39.000 de contestații au fost depuse, dintre care aproximativ 17.000 la limba română – o cifră care spune multe despre cât de subiectivă poate fi uneori evaluarea acestei probe.
LIMBA ROMÂNĂ – PROBĂ DE ECHILIBRU ÎNTRE TEHNICĂ ȘI INTERPRETARE
Limba română este, fără îndoială, o probă care pune elevii în fața unui test complex: trebuie să dovedească atât stăpânirea normelor gramaticale și a vocabularului, cât și capacitatea de analiză și exprimare argumentativă. Din experiența directă cu elevii, pot spune că dificultatea nu constă doar în conținut, ci mai ales în modul de corectare, care lasă loc interpretărilor.
Acest lucru este confirmat și de datele oficiale: peste 95% din contestațiile depuse la română au dus la modificări de notă. În multe cazuri, diferențele au fost de peste 1 punct, iar în unele lucrări chiar de peste 1,5 puncte. Este clar că, deși baremele există, aplicarea lor nu este întotdeauna consecventă. Pentru unii elevi, asta înseamnă o notă corectată cu 20 de sutimi, pentru alții – o întreagă diferență de medie.
Anul acesta a fost introdusă o noutate importantă: elevii au putut vizualiza lucrările înainte de a depune contestația. Este un pas înainte pentru transparență și încredere. Cred că această măsură a contribuit decisiv la reducerea contestațiilor „din impuls” și la o raportare mai matură la propriul rezultat. Totuși, faptul că aproape toate contestațiile au dus la modificări arată că prima corectare are încă probleme de rigoare și uniformitate.
REFLECȚII DESPRE RIGUROZITATE ȘI RESPONSABILITATE
Lucrând cu zeci de elevi în paralel la română, matematică și engleză, pot spune că evaluarea la română rămâne cea mai puțin predictibilă. La matematică sau engleză, baremele sunt mult mai clare, iar interpretările – mai puțin variabile. La română, doi corectori pot vedea aceeași lucrare diferit, ceea ce este îngrijorător, mai ales când de acea notă depinde admiterea la facultate.
De aceea, consider esențial:
– să se ofere formare suplimentară evaluatorilor, inclusiv prin simulări reale de corectare;
– să existe verificări ale modului în care se aplică baremul;
– să se mențină măsura vizualizării lucrărilor – care ajută și elevul, și profesorul.
Bacalaureatul nu este doar un examen. Este o sinteză de valori: muncă, claritate, onestitate, încredere. Iar proba de română este, din punctul meu de vedere, un test al maturității intelectuale și al respectului față de limbaj.
Le transmit tuturor elevilor mei – și tuturor celor care au trecut prin acest examen – că nota nu este o etichetă, ci un punct de plecare. Iar nouă, celor care îi însoțim pe acest drum, Bacul ne amintește constant că responsabilitatea noastră nu se oprește la predare, ci continuă cu susținere, corectitudine și reflecție.